Home » WTF » Să spui lucrurilor pe nume

Să spui lucrurilor pe nume

Start here

Am început să obosesc. Mă termină genul ăsta de comunicare în care „trebuie” să  ne dăm după degete, că așa e convențional, că așa e politically correct. Fuck that! Pentru numele lui Dumnezeu, chiar nu putem fi sinceri unii cu alții?! Chiar trebuie să ne mințim, să ne pamper ca nu care cumva să ne ciufulim egoul? Pe de o parte ne dăm cu pumnul în piept că suntem mari și tari, că ne-am maturizat și putem face față oricărui eveniment, pe de alta ne ascundem după fustița mamei de teamă să nu răim cică, să nu mâniem, să nu să nu… Să nu fim noi înșine. Ajungem să distorsionăm atât de mult adevărul încât nici noi nu mai știm care e. Și ce e mai rău… după ani de evitat, divagat, mințit în alb sau negru, ajungem să ne mințim și pe noi înșine. Bine că a trecut Paștele, că nu trebuie să ne mai spovedim pentru multă vreme. Deși, dacă stau să mă gândesc, la preot când te duci și te întreabă cum ai păcătuit, pe toate astea le concentrezi repede în două vorbe: am mințit. Dar nu-i zici ce și cum, nu stai să-i explici iar el, preotul, te iartă, ce să facă săracul… Cum ar fi să îi zici preotului… mă cam mint părinte de la o vreme. Nu mai știu să-mi spun adevărul nici măcar mie însumi…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: