Am auzit să iei băutură pe datorie, să faci cumpărături pe datorie, să te împrumuți frate pentru orice, dar să duci mortul la groapă pe datorie, ei pe-asta n-am mai auzit-o până acum. Dar uite că, în situația asta de criză economică peste tot, se fac și din astea. Merge și așa. Ce știe el, mortul, ce mai e după? Pentru el nu mai contează nimic. Și, vorba aia: ”Mortul de la groapă, nu se mai întoarce.”

Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă cel cu datoria ar fi un om fără cuvânt sau rău platnic. Sau pur și simplu, s-ar întâmpla cine știe ce și n-ar mai putea plăti. Ce să îi iei dacă n-are bani și de niciunele? Pielea de pe el?

Și nu vorbim de o înmormântare ieftină. Deși, în domeniul ăsta nimic nu e ieftin. Nu poți să mori așa, cum vrei tu de capul tău. Adică…pe gratis. Nu merge. Și când vii pe lume și când pleci, te costă. De fapt, îi costă pe cei din familie, că dacă mortul a fost sărac sau nu s-a îngrijit să pună de-o parte pentru înmormântare, asta e….

Cât ar fi el de ieftin coșciugul și toate cele necesare, tot tre să scoți o grămadă de bani din buzunar pentru asta. Numai că, iaca, în situație de criză, îi scoți pe rând, cum s-o putea, chiar și la interval de o lună-două. Asta e!

Feiciți cei care pleacă de Aici și scapă o dată pentru totdeauna de bani și de toate belelele aduse de ei!